Untul creat în laborator din CO2 are gustul untului real, susține Bill Gates: Start-up-ul inovator care transformă aerul în unt
Un start-up numit Savor, sub umbrela Orca Sciences, a reușit să creeze unt din aer, utilizând biotehnologie avansată pentru a transforma dioxidul de carbon (CO2) din aer și hidrogenul din apă în grăsimi, totul fără a necesita animale, plante sau teren agricol. Această inițiativă revoluționară a atras investiții de la miliardarul Bill Gates.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Prin eliminarea agriculturii din ecuație, Savor își propune să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră produse de agricultură, care contribuie cu până la 8,5% la emisiile globale.
„Procesul nu eliberează gaze cu efect de seră, nu folosește teren agricol și utilizează mai puțin de o mie de apă comparativ cu agricultura tradițională”, a explicat Gates într-o postare pe blog despre acest proiect.
Unul dintre cele mai recente produse ale Savor este untul, care, conform lui Bill Gates, are gustul identic cu cel real.
„Cel mai important este că are un gust foarte bun – ca untul real, pentru că chimic, chiar este”, a adăugat Gates.
„Nu-mi venea să cred că nu mâncam unt real”, a spus el.
Grăsimile sunt formate din lanțuri variabile de atomi de carbon și hidrogen. Este posibil să obții aceste blocuri chimice din apă și aer, și apoi să le rearanjezi prin procese biochimice în grăsimi care sunt identice din punct de vedere molecular cu cele găsite în animale și plante.
Rezolvarea problemelor legate de uleiul de palmier și alte grăsimi
Pe lângă crearea grăsimilor similare celor din carne, unt și lapte, Savor vizează și problema uleiului de palmier, cea mai consumată grăsime vegetală din lume, care are un impact semnificativ asupra mediului înconjurător.
În colaborare cu oamenii de știință de la Universitatea din California – Irvine, Orca Science a publicat un articol în jurnalul Nature Sustainability, explicând viziunea lor despre cum multe grăsimi dietetice ar putea fi sintetizate artificial. Studiul a arătat că grăsimile provenite din ferme animale generează între 1 și 3 grame de CO2 per o mie de calorii, în timp ce aceleași cantități de grăsimi sintetizate în laborator produc mai puțin de un gram de emisii echivalente.
Un viitor sustenabil pentru producția alimentară
Steven Davis, autor principal al studiului și profesor de științe ale sistemului terestru la UC Irvine, a declarat: „Sinteza la scară largă a moleculelor comestibile prin mijloace chimice și biologice fără materii prime agricole este o posibilitate foarte reală. O astfel de ‘hrană fără fermă’ ar putea evita cantități enorme de emisii de încălzire globală și ar putea proteja terenurile biodiversificate care altfel ar fi defrișate pentru ferme”.
„Îmi place ideea de a nu depinde de fotosinteză pentru tot ceea ce mâncăm”, a adăugat Davis.
„La orice scară, sintetizarea hranei va reduce competiția dintre ecosistemele naturale și agricultură, evitând astfel numeroasele costuri de mediu ale agriculturii”.
Una dintre cele mai mari provocări este de a face procesul rentabil, reducând astfel prețul său potențial și făcându-l mai atractiv pentru consumatori.
Cu toate acestea, cercetătorii susțin că extinderea producției nu ar trebui să fie o problemă prea mare, în teorie. „Frumusețea grăsimilor este că le poți sintetiza prin procese care nu implică biologie. Este doar chimie, și datorită acestui fapt, poți opera la presiuni și temperaturi mai mari, ceea ce permite o eficiență excelentă. Prin urmare, ai putea construi reactoare mari pentru a face acest lucru la scară largă,” a concluzionat profesorul Davis.